jurnalcultural

Incepind din 23 mai 2007, intr-un spatiu special amenajat in str. Traian nr. 2, functioneaza noul sediu al Bibliotecii de Periodice Ion Heliade Radulescu, filiala a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti. De luni si pina simbata, in acest spatiu pot fi consultate atit periodicele curente, cit si presa retrospectiva din ultimii circa 180 de ani.

Cea mai veche publicatie romaneasca prezenta in colectiile filialei de presa Ion Heliade Radulescu, este "Calendarul pe 100 de ani ", aparut in 1813. Calendarele au o veche traditie in lumea publicisticii romanesti. Continind atit calendarul propriu-zis, dar si sfaturi gospodaresti, calendarul lucrarilor cimpului, ele se adreseaza cu precadere taranului mijlocas, mediu cultivat, dar interesat de lumea inconjuratoare. De altfel aceste calendare erau o moda occidentala. Nu mentionez aici  decit "Almanach de Gotha", din anul 1826, prezent de asemenea in colectii.

Alte calendare romanesti care pot fi consultate au fost editate de Minerva, la inceputul secolului XX, "Calendarul pentru toti fiii Romaniei" (perioada 1874-1900), "Calendarul pentru satul Romaniei" (1890-1898). Mai mentionam "Calendarul pentru romani" din anul 1855, "Calendarul lui Nikipercea pe anul bissectu 1860" – editat de N.T.Orasanu. Aceste calendare romanesti au folosit alfabetul chirilic.

Dintre revistele vechi romanesti mentionam: Albina – revista enciclopedica populara, aparuta intre anii 1897 si 1928 sub redactia lui Constantin Radulescu-Motru, George Cosbuc si Petre Dulfu; Arhiva romaneasca (1860-1862), al carei director a fost Mihail Kogalniceanu, si care a folosit alfabetul de tranzitie; Dacia Literara din anul 1859, a aceluiasi Mihail Kogalniceanu; Convorbiri literare , din care Biblioteca poseda colectiile anilor 1867-1944, Cuget clar. 

O colectie demna de mentionat este "Journal des debats et lois du corps legislatif" si "Journal des debats du Convention", colectie legislativa aparuta in Franta anilor 1789-1794.  

De altfel, mentionam ca in colectiile acestei biblioteci pot fi consultate "Monitoarele Oficiale", precum si legislatia comunala romaneasca incepind din anul 1875 si pina in prezent.

Dezbaterea, a carui moderator este Horea Badau, il are ca invitat si pe Bogdan Hrib, publisher Tritonic Grup Editorial.
Sunteti asteptati la prezentarea unei retete ce se perfectioneaza de mai bine de cinci milenii si a omului modern care crede ca nu mai poate fi manipulat deoarece cunoaste ingredintele.

 

Cinci milenii de manipulare
Omul modern este o victima probabila a propagandei, omul modern este o victima sigura a manipularii din partea organizatiilor politice, dar si a celor comerciale sau de media.
Omul modern este masurabil din punct de vedere sociologic, este determinabil din punct de vedere psihologic si este parte a unui organism complex, dar perfect analizabil care se numeste opinie publica.
Fiecare rand citit intr-un ziar, fiecare film vazut, fiecare reclama intalnita pe drum, fiecare discurs politic, fiecare demers al societatii civile il afunda si mai mult intr-o lume a multiplelor optiuni, toate precomandate, dar niciuna izvorâta pur si simplu din mintea sa.
Un individ unidimensional prins intre multiple canale de comunicare.

Foaie pentru minte, inima si literatura a ajuns intr-o noua serie saptaminala la numarul 102, aparut astazi 26 ianuarie 2008, fiind editata de Gazeta de Transilvania in colaborare cu Consiliul Judetean Brasov. Un sumar de exceptie al acestui numar, care se distribuie gratuit: articolul de fond al Profesorului doctorand Tudorita Albu se refera la "Ideologia romantismului european in viziunea lui Alexandru Phillippide". In articol se specifica inrudirea spirituala a lui Phillippide cu romanticii germani Holderlin, Novalis sau Morike. Pentru Phillippide, romantismul – pe linie eminesciana – este "nu numai curent, ci si o atitudine lirica fundamentala a spiritului omenesc, un model de viata sufleteasca".
Profesorul Ovidiu Savu de la Muzeul "Casa Muresenilor"semneaza articolul "Romanii brasoveni si Unirea Principatelor"; la rubrica "Poesis", un document literar-folcloric din arhiva aceluiasi muzeu: "Hora lui Cuza-Voda".
Alte rubrici ale acestei Foi pentru minte, inima si literatura : Fisier brasovean de muzicologie (Aniversari si comemorari in 2008) si Brasoveni in Enciclopedia Muzicii Romanesti (Liliana Bezineche); Monografii locala – Toderita; un interviu cu fotograful Mihai Moceanu (Fotografia – arta si destin).
Pe ultima pagina apar notatiile facute la Colocviul National Universitar de literatura romana contemporana, care a avut loc la Brasov in luna decembrie 2007. Tema colocviului a fost "Gheorghe Craciun – Viata in text si textul in viata".
Redactor-sef al acestei publicatii este Eduard Huidan, care realizeaza si un blog  dedicat acestei reviste.
Regretabil ca aceste publicatii – de inalta cultura – nu sunt difuzate pe o arie nationala.

Decembrie 1989, o lună tristă în istoria României, o perioadă despre care încă se mai vorbeşte. De data aceasta… în fotografii. La Hanul lui Manuc din Capitală a fost deschisă o expoziţie de instantanee cu pietrele funerare ale victimelor din ‘89, dar şi cu fosta Mânăstire Văcăreşti, demolată de comunişti în 1986, şi cu monahii de la Sihăstria Putnei.

Fotografiile, semnate de Dragoş Lumpan, Eugen Ciocan şi Dan Mohanu, pot fi văzute până pe 2 februarie.

 

Cea de-a doua ediţie a Salonului Internaţional al Artiştilor Fotografi Români şi Maghiari s-a deschis, luni, la Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti.

Evenimentul reuneşte cele mai reprezentative lucrări de artă fotografică realizate de artişti români şi maghiari din întreaga lume. Cele aproximativ 200 de lucrări au mai fost prezentate pe 17 ianuarie la sediul Centrului Cultural al României la Budapesta şi la Galeria Foto Art din Oradea pe 18 ianuarie.

Expoziţia este deschisă la Centrul Cultural Maghiar până la sfârşitul lunii ianuarie. 

 

Se ia un bec de mărime medie, se adaugă câteva mii
de ace de siguranţă, se asezonează cu un ciucure de lână, iar la final… se
bagă în priză. Iată o reţetă de sezon pentru… lămpi.

Maestre în… delicii cu lumină sunt două
tinere, Cristina Ivan şi Laura Chifiriuc, care îşi spun, simplu, Naive Design
şi care vor să dea un înţeles nou ideii de manufactură.

 

Astazi a aparut numarul 2 al revistei americane in traducere romaneasca The New York Times Review of Books. Un marketing absolut defectuos al editurii Univers, si al ziarului Cotidianul, face ca aceste numere din prestigioasa revista sa fie obligatoriu distribuite cu un volum al editurii franceze Gallimard din colectia "Decouvertes". Intrucit nu toate volumele acestei colectii pot prezenta un interes egal, era mai normal ca revista sa poata fi distribuita si separat. Ca bibliotecar de presa intimpin numeroase incoveniente: incepind cu faptul ca trebuie sa fac un abonament pentru care trebuie sa platesc si pretul cartii, desi aceasta nu intra in colectiile de presa. Nu contest valoarea foarte ridicata a volumelor din "Decouvertes" (prost tradusa la noi "Enciclopedica"). Contest modalitatea de vinzare, specifica librariilor din epoca Ceausescu, cind, daca voiai sa cumperi o carte buna, trebuia sa cumperi – in acelasi pachet – si trei proaste.

Imi pare rau ca nu pot face deocamdata o prezentare a revistei The New York Times Review of Books. Sper insa ca  marketingul ziarului si al editurii Univers sa dea dovada de flexibiltate, si sa renunte la vinzarea conditionata, de altfel interzisa prin lege.

"Sunt dezamăgit, desigur, că ‘4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile’ nu a fost selecţionat între filmele care continuă cursa pentru Oscar în principal pentru faptul că primirea grozavă din presa americană crease această aşteptare. Dacă parcurgem însă lista filmelor reţinute faţă de cea a filmelor nereţinute, constatăm că suntem într-o companie foarte plăcută şi că votanţii pentru Oscarurile americane pentru film străin pur şi simplu preferă un alt tip de cinema", declară, într-un comunicat, regizorul român Cristian Mungiu care află la Tokyo pentru promovarea filmului.

A aparut ultimul numar (7-12) pe anul 2007 al revistei "Secolul 21", consacrat Luxemburgului, cealalta capitala europeana a acestui an. Printre semnatarii articolelor se numara Livia Szasz, Guy Dockendorf, Mario Hirsch, Fernand Fehlen. Un capitol deosebit este dedicat multilingvismului si diversitatii din Luxemburg

Recent, am primit numarul dublu pe anul 2007 al Revistei Bibliotecii Nationale a Romaniei. Un numar cu un sumar deosebit de dens, din care insa imi permit sa remarc un articol legat de tema blogului de fata: "Citeva observatii privind istoria politica a imaginii", articol semnat de Letitia Constantin. Dupa ce face un excurs asupra publicisticii si a sistemului de imagini promovat de presa la inceputul secolului al XIX-lea (mai precis, dupa Revolutia franceza), Letitia Constantin trateaza aceleasi aspecte in presa romaneasca. Astfel, se arata ca Gheorghe Asachi "a fost nu numai editorul primei gazete politico-literare de la noi, Albina romaneasca (1829), ci si unul dintre primii ilustratori romani, in sens modern."
In continutul articolului se face o trecere in revista a publicatiilor ilustrate care contineau desen politic, si care au aparut mai ales la sfirsitul deceniului 6 – secolul al XIX-lea. Este vorba de o serie de publicatii, cum ar fi: Nichipercea, Mos Teaca, Epoca, Foarfeca, Vespea, Ciulinul, Moftul roman, Tocila, Cancanul, Bobarnacul.
"Nichipercea" a fost infiintata de N.T.Orasanu in 23 iulie 1859, "cu inalta voie", [si] ea exprima destul de mult din spiritul revansard si din vadita nevoie de popularitate de care publicistul dadea dovada. Desi in 1859 se agitase pentru alegerea lui Al. Ioan Cuza, Orasanu, perceput de multi dintre contemporani ca "vesnic opozant", va irita in numeroase rinduri autoritatile cu atitudinea sa, suportind de altfel si cinci detentii, penultima (in mai 1864) chiar pentru virulenta caricaturilor.
Revista se va numi din 1866 Ghimpele, si va gazdui caricaturile semnate Ghedem (G.Dem. Teodorescu).
Alte articole demne de interes din Revista Bibliotecii Nationale se refera la "William Hogarth – pictorul si cartile", "Arta fotografiei in Romania (1840-1900)", "Matasea – element constitutiv al legaturii unui manuscris pe pergament", "O tiparitura transilvaneana rara de secol XVII aflata in colectiile BNR: Prodromus Religionis triumphantis", precum si rubricile permanente Biblioteca Secolului XXI si Agenda culturala si profesionala.